După înlăturarea regimului Ben Ali, sectorul strategic al economiei tunisiene îşi revine. Şi are planuri mari: să treacă de la turismul de masă la cel de lux, cu preţuri mai mari, dar şi servicii mai bune.
"Turiştii francezi s-au întors în Tunis, curioşi să vadă cum arată ţara după revoluţie, şi mi-au ocupat toate camerele", explică Sondos Belhassen, proprietara singurului han din centrul capitalei pentru corespondenta "Le Monde".
Cazul ei este însă o excepţie pentru că tulburările politice şi violenţele au afectat puternic turismul, care reprezintă 400.000 de locuri de muncă şi 7% din PIB-ul ţării. Doar în ultimile trei luni 40% din rezervările hoteliere au fost anulate şi circa 15.000 de joburi au fost suprimate, potrivit ministrului economiei şi turismului Mehdi Houas.
Autorităţile se aşteaptă ca regenerarea acestui sector-cheie al economiei tunisiene să fie lentă, dar îşi pun speranţa în calmul politic regăsit şi în preţurile scăzute drastic de hotelieri. „Din cauza evenimentelor, operatorii au cerut o scădere a preţurilor, deşi ar fi trebuit să fie invers”, se plânge Amel Kadhi-Zenaidi, patronul Villa Noria.
Noii conducători tunisieni speră să impulsioneze o trecere de la turismul de masă, bazat pe complexe hoteliere gigantice, vechi şi inestetice la turismul de calitate. În lunga perioadă de domnie a lui Ben Ali, construcţia de hoteluri devenise un „sport naţional”, alimentat de băncile de stat, care aveau pierderi mari din aceste finanţări.
Atuurile noului turism tunisian vor fi apariţia companiilor aeriene low-cost, simplificarea procedurilor administrative şi libertatea investiţiilor străine. Până acolo însă este nevoie de un cadru legislativ care să reglementeze turismul. Deja în luna decembrie au început negocierile între reprezentanţii industriei hoteliere şi Ministerul Turismului, care ar trebui să ducă la adoptarea unui caiet de sarcini- primul de acest gen în ţara africană.
Liberi, dar şomeri
După prăbuşirea regimului Ben Ali, tinerii tunisieni se simt mândri că de la ei a plecat revolta în lumea arabă, dar sunt descurajaţi de situaţia economică precară din ţara lor. Revoluţia nu a soluţionat problema şomajului cronic, ci mai mult a afectat economia, prin fuga turiştilor şi a capitalului. Fără o poliţie de frontieră după căderea dictatorului Ben Ali, peste 15.000 de tunisieni s-au îmbarcat spre Europa, potrivit datelor ONU, cu gândul de a-şi căuta norocul departe de casă.
Mulţi tineri aspiră la un mod de viaţă european într-o Tunisie în care mai bine de jumătate din populaţie are mai puţin de 30 de ani iar şomajul în rândul tinerilor este de 30%, scrie „New Nork Times”.
Prim-ministrul interimar al Tunisiei, Beji Caid Essebsi, a susţinut că reducerea şomajului va fi „dificilă” pentru că ea ar presupune o rată de creştere economică improbabilă de 8-9%. Între timp, flota locală de pescuit din oraşul tunisian Zarzis a fost puternic afectată de numărul mare de imigranţi care fug spre Europa în bărci. Poliţia de frontieră italiană a confiscat 70% din flota de bărci pescăreşti din Zarzis în Lampedusa. Tunisienii nu mai au răbdare să aştepte acasă o îmbunătăţire a nivelului lor de trai şi o revenire a turismului.
Sursa: www.adevarul.ro
